Tu esti fericit(a)?

Oare daca stai sa te uiti, dar sa te uiti cu adevarat, in interiorul tau ce raspuns ai da la intrebarea de mai sus?

Bine, as putea sa intreb intai “Ce e fericirea?”

Oare exista o definitie universala a fericirii? Niste standarde in care trebuie sa te incadrezi? Ceva sabloane universale pe care sa le respectam fiecare dintre noi si asa sa ne asiguram ca o sa fim fericiti?

Sincer, nu cred.

Cred ca fericirea poate fi definita de fiecare dintre noi dupa propriile criterii. Cred ca doar asa putem sa stim daca intradevar suntem acolo. Daca intradevar suntem fericiti.

Dar cred ca putem sa ne definim fericirea proprie si apoi sa facem tot ce tine de noi incat sa ne apropiem sau sa atingem aceasta definitie.

Si totusi, esti fericit(a)?

Chiar daca nu cred in retete universale, cred ca sunt unele aspecte pe care eu le vad facand parte din definitia fericirii:

Cred ca fericirea tine de multumire. De cat poti fi de multumit(a), asa in general, cu viata, de tine insati sau de ceilalti.

Cred ca fericirea tine si de cat de pozitiv(a) esti. Vezi jumatatea plina sau cea goala a paharului? Albul si rozul vietii sau negrul si cenusiul?

Poate tine si de cat de usor iert si uit verusu a imi aminti si reaminti, a tot “rumega” neplacerile provocate de altii.

De cat de repede imi trece supararea sau furia pe cineva care cred ca mi-a facut rau.

Cred ca tine de cat de mult ma pot bucura de surasul soarelui intr-o dimineata senina sau de ploaia racoritoare ori de albul fulgilor de nea.

Sau chiar si de cel mai mic si nesemnificativ aspect, pe care il luam de dat dar pentru multi nu e: fiecare pas pe care il pot face.

Sau cat de usor imi e sa zambesc si sa ma bucur versus a ma plange constant de ceea ce traiesc.

Cred ca mai tine si de cat de mult iubesc: viata in general, pe mine, parintii, prietenii, copii, iubitul/iubita, catelul sau pisica 🙂

Dar pana la urma ce inseamna fericirea?

Si mai ales, esti fericit(a)?