Ce inseamna “grup de suport”?

Cand pregateam anuntul pentru atelierul de aici cineva mi-a atras cumva atentia asupra titlului. Eu ii spusesem grup de suport pentru ca in mintea mea lucrurile erau simple si clare.

Pentru mine un grup de suport este in primul rand un cadru de manifestare. Un cadru in care oamenii vin si pot sa vorbeasca despre ceea ce ii framanta. Unde gasesc oameni care impartasesc lucruri, evenimente, trairi asemanatoare cu ei. Unde se regasesc si mai ales unde se simt in siguranta si pot sa vorbeasca deschis despre framantarile lor si despre nesigurantele lor.

Pentru mine acest cadru reprezinta totodata un spatiu in care se pot discuta si modalitati alternative de a aborda o problema sau o situatie mai dificila. Unde putem sa vedem si alte modalitati de a ne uita la lucruri sau la oameni sau la stari emotionale.

Sau cel putin eu la asta ma gandeam cand am avut ideea acestui grup de suport. Si cam asa s-au si desfasurat intalnirile de pana acum ale acestui grup.

Participantii veneau si povesteau despre una, alta pe care si-ar dori sa o schimbe sau sa o imbunatateasca, despre lucruri care simt ca nu le fac bine si ar vrea sa faca ceva in sensul de imbunatatire. Si de aici incepeau discutiile, si eu impreuna cu colegii cu care am moderat aceste grupuri mai veneam cu cate o idee sau care un  exercitiu de dezvoltare personala sau de NLP sau de relaxare care pot sa aduca perspective diferite asupra lucrurilor. Si plecam cu totii la final de intalnire cu ceva in plus fata de ceea ce am adus la inceput.

Un grup de suport te face sa nu te simti singur dar si sa gasesti idei. Un grup de suport poate sa fie momentul in care vorbesc despre „durerea” mea sau ii ascult pe altii povestind depre situatii in care ma regasesc si eu. Un grup de suport poate fi cadrul in care imi regasesc calea catre resursele proprii pentru a depasii momente mai dificile.

Dar poate nu pentru toata lumea inseamna acelasi lucru. Cine mi-a atras atentia imi spunea ca il duce cu gandul al AA (Alcoolicii Anonimi – celebrul grup de suport pentru persoane care sufera de alcoolism). Recunosc ca nu stiu de ce ar fi asta ceva rau. Pe de alta parte pot si sa inteleg ca o asociere de genul asta poate sa trezeasca tot felul de prejudecati legate de propria persoana sau legata de ceilalti.

Acum, daca stau sa ma gandesc si AA are ca si scop sa sustinerea reciproca in depasirea unei dependente crunte ce afecteaza toate aspectele vietii. Daca stau sa ma gandesc doar la acest aspect, nu cred ca e ceva negativ.

Dar, cumva am inteles si ideea ca uneori ne putem simti inconfortabil cu anumite asocieri si din acest motiv am schimbat putin titlul atelierului.

Dar in mintea mea ramane un grup de suport….

Voi ce intelegeti prin „grup de suport”?

Ne invatam lectiile?

Stau sa ma gandesc la lectii pe care le avem de invata si din diverse motive nu putem sau refuzam sa o facem.

La consecintele unor astfel de situatii si la cum am putea sa modificam lucrurile. Hai sa fiu mai concreta.

Ma gandesc ca, de exemplu, avem tendinta sa gasim intodeauna scuze pentru prietenii nostri. Ori de cate ori simtitm ca gresesc cu ceva in fata noastra gasim motive pentru ei. Sau poate avem tendinta sa ii salvam. Uneori si de ei insisi. Promit sa faca ceva iar la momentul x cand ar fi trebuit sa se intample vezi ca nu e asa. Si tu, ca un „salvator” ce faci? Te pui si faci tu in locul lor. Si tot faci asta, uneori chiar in detrimentul tau. Ramai asa fara timp pentru treburile tale. Sau amani sarcinile tale pentru a le rezolva pe ale lor. Si o sa tot faci asta pana in momentul in care vei invata, poate, ca trebuie sa mai ai grija si de tine. Sau pana cand o sa intelegi ca si ei trebuie sa vada ce se intampla daca nu isi respecta angajamentele. Care sunt consecintele si cum ii afecteaza. Cum e sa nu mai aiba salvatori.

Intreg articolul il gasesti aici

7 pentru echilibru sau 7 zile de Constientizare si prezenta

Vino si tu in Grecia! Suntem deja o echipa superba!
– Simti ca vrei mai mult echilibru in viata?
– Vrei sa iti intelegi, accepti si gestionezi emotiile si sa fii OK cu tine?
– Vrei sa petreci un altfel de concediu intr-un loc superb, alaturi de oameni preocupati de aceleasi lucruri ca tine?

Pregateste-ti bagajul, noi ne ocupam de organizare, material, curs si tot ce e nevoie si rezerva-ti locul acum pentru:

Tabara NLP 7 pentru echilibru
sau 7 zile de Constientizare si prezenta, in acord cu sinele interior – Grecia, Tassos – 24 – 31 august

Vom imbina placut lucrul cu propria persoana cu plaja, plimbarea cu vaporul, mancarea traditionala greceasca, buna dispozitie, snorkelingul, jocurile si nu in ultimul rand cu compania unor oameni placuti, prietenosi si interesati de acelasi lucru ca tine. De data aceasta va fi altfel…von fi copii, ne vom juca, vom face concursuri, jocuri si integrare in natura, in Univers.

Toate detaliile despre tabara: tematica, program, locatie etc le gasesti aici

Cescuta de ceai

O familie a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie. Amandurora le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai. Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat:
– Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos.
In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca:
– Voi nu puteti sa intelegeti… Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai. Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri iar eu am strigat:
– Nu face asta! Nu-mi place! Lasa-ma in pace, dar el a zambit doar si a spus cu blandete:
– Inca nu!
Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita.
– Opreste!  Ametesc! O sa-mi fie rau! am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit:
– Inca nu.
M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa…
– Ajutor! Scoate-ma de aici! Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta:
– Inca nu.
Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie m-a scos afara si m-a pus pe raft… am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine! Ei, asa este mult mai bine, m-am gandit.
Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc.
– O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat! El doar a dat din cap si a spus:
– Inca nu.
Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am insistat. Am strigat. Am plans. Eram convinsa ca nu voi scapa. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si El m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma:
– Oare ce are de gand sa-mi mai faca?
O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus:
– Uita-te la tine.
Si m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!!!
El a vorbit bland:
– Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar, daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar, daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar, daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.
Morala:
…. sau, daca vreti o varianta, gasiti la Mugur Badarau pe blog, locul de unde am preluat povestea.

Plimbari nesfarsite in balerini comozi

zorilestoreSaptamana trecuta i-am testat. Asa in limita timpului – pentru ca vremea, dar si job-ul nu mi-au permis luxul de a-i purta zi de zi.

Dar am senzatiea ca vor deveni favoritii verii. Ca imi va fi greu si foarte greu, dimineata cand plec de acasa, sa aleg altceva si sa nu pun mana direct pe balerinii de la Zorilestore.ro.

Au venit la timp. I-am admirat. I-am invartit pe toate partile. Colegele ar fi vrut si ele o pereche 😉

Apoi a venit momentul testului. I-am incaltat si nu i-as mai fi dat jos.

Sunt usori. Sunt comozi? Putin spus. Senzatia e ca sunt incaltata cu ceva ce imi ingrijeste piciorul si ma lasa sa imi vad de ale mele fara grija durerilor de picioare dupa o zi de alegrat prin orasul aglomerat si incalzit.

Sunt potriviti pentru rochite diafane sau fuste racoroase, dar se potrivesc si unor jeans.

Dau o alura „marinareasca” unei tinute, dar au si ceva jucaus.

Hmmm…. ma gandesc ca vom fi foarte buni prieteni in sezonul cald.

Anul trecut am „tocit” perechea de sandale de la zorile, anul asta balerinii vor fi „victimele” plimbarilor nesfarsite prin oras.

P.S.: ar fi trebuit sa scriu despre ei saptamana trecuta, dar m-au „furat” treaba si pregatirile pentru noul cabinet…

Cu sau fara eticheta – cum sa imi cresc copilul

E un subiect tare sensibil si cu implicatii foarte mari in viata tuturor celor implicati.

Abuzul de orice forma – verbala, emotionala, psihologica, fizica – asupra copiilor este ceva ce pur si simplu nu ar trebui sa existe. Efectele imediate, dar si pe termen lung sunt extrem de serioase si de multe ori foarte greu de reparat.

Tema de astazi e legata de etichetele puse copiilor. O forma de abuz extrem de periculoasa deoarece se infiltreaza in viata lor fara stire si cu efecte pe termen lung. Efecte care, de multe ori, afecteaza si adultul.

Sa fi un copil caruia i s-a pus o eticheta si sa traiesti cu ea este ceva tare greu de gestionat. Copiii nu au puterea rationamentului. Ei nu pot distinge intre bine si rau decat prin puterea exemplului. Prin ceea ce vad, aud, inteleg de la adultii din viata lor. Daca un adult – in special daca un adult cu o mare influenta asupra copilului: parinte, bunic, educatoare, matusa care il rasfata – vine si ii spune ca el „este intr-un anume fel” el va crede asta. Mai ales daca ajunge sa i se spuna des, daca este comparat si i se dau „exemple de cum ar trebui el/ea sa fie”. Un copil e liber. Un copil e pur. Un copil e un burete, daca vreti. Absoarbe tot ceea ce vine spre el. Copiii nu au limite, nu stiu ce pot si ce nu pot. Ei invata. A-i spune unui copil ca e rau, ajunge sa il faca sa creada acest lucru. Si ori se inchide in el, ori incepe sa creada ca nu e bun de nimic – ca „nu va fi niciodata bun”, ori, in multe cazuri, incepe sa se comporte conform etichetei. Va face toate acele lucruri care sa ii confirme, dar sa le confirme si celorlalti, ca eticheta i se potriveste. Ca este exact asa cum se spune despre el.

Unui copil care creste cu o eticheta, de cele mai multe ori, se va trasforma intr-un adult care poarta aceiasi eticheta. Un adult caruia ii va fi foarte greu sa se debaraseze de ea si sa o inlocuiasca cu una sanatoasa si functionala.

Cand cresti stiind ca esti rau nu poti sa te vezi bun.

Cand ti se spune repetat ca esti prost, nu crezi ca poti face lucruri bune, ca poti avea idei, ca esti destept si inteligent.

Cand ti se spune ca esti urat nu te vei vedea niciodata in oglinda ca fiind frumos.

Daca toate aceste comportamente sunt insotite si de abuz fizic: de la pus la colt, bataie la palme, o palma peste cap, tras de par, tras de urechi sau orice forma mai usoara sau mai grava de aresiune fizica lucrurile devin si mai tragice.

Acestea nu sunt, sub nici o forma modalitati sanatoase de a creste si a educa un copil astfel incat sa se transforme intr-un adult sanatos.

Un copil poate fi crescut cu atentie permanenta, cu grija si iubire, dar mai ales cu comunicare. Daca ii vorbesti copilului, daca ii povestesti si ii explici pe intelesul lui tot ceea ce are nevoie sa stie il ajuti sa se dezvolte armonios si sanatos. Il ajuti sa isi formeze repere, sisteme de valori, granite, modalitati de gandire sanatoasa.

Un alt aspect extrem de important e puterea exemplului. Daca ii arati copilului agresiune – va invata agresiune. Daca ii vorbesti urat sau daca il expui unor medii in care se vorbeste urat, va invata sa vorbeasca urat. Arata-i comunicare, intelegere, prietenie, armonie si acestea vor deveni reperele lui. Aceste vor fi valorile dupa care isi va conduce viata ca adult.

Adultului care se dezvolta dintr-un copil expus unui mediu nesanatos ii va fi destul de dificil sa faca schimbari. Da, poate. Nu e imposibil. Doar ca va avea nevoie de putere pentru a gasi medi diferite pentru a invata altceva. Va avea nevoie de psihoterapie sau coaching sau cursuri de dezvoltare personala pentru a gasi solutii alternative.

Dar sincer, nu inteleg de ce am chinui copiii si viitori adulti cand exista atat de multe modalitati de a creste si educa copilul de la bun inceput intr-un mod sanatos si functional si frumos…

Post scris pentru campania “BLOGGERII SPUN NU VIOLENTEI IMPOTRIVA COPIILOR!” a celor de la Salvati Copiii (dar exprima atat parerea mea de femeie, cat si a psihoterapeutului)

Muncind cu pasiune

Sunt 8 ani de cand am luat prima data contactul cu dezvoltarea personala si psihoterapia dincolo de teorie. Terminasem facultatea de cativa ani si nu eram hotarata la acel moment asupra directiei si cred ca a fost o intamplare fericita sa vreau sa fac ceva in domeniu si sa imi „iasa in cale” un job care avea legatura cu psihoterapia.

In timp am descoperit frumusetea acestei meseri. Am descoperit beneficiile lucrului cu tine – atat prin psihoterapie, cat si prin workshop-uri si cursuri de dezvoltare personala. Am vazut cum ma poate ajuta atat in viata mea de zi cu zi, cat si in munca mea cu clienti.

Am trecut la un moment dat si in partea cealalat. Am inceput sa tin eu workshop-uri si tabere de dezvoltare personala deoarece mi-am dorit sa impartasesc si cu altii ceea ce am invatat si descoperit dea lungul timpului.

Am avut o perioada mai „linistita”, in care mi-am concentrat atentia spre un alt domeniu – cercetarea de piata. Presupune la fel de mult interactiune cu oamenii si lucrul cu grupuri. A fost o perioada de continua invatare ce mi-a oferit si o alta perspectiva.

Dar pasiunea mea a fost si ramane psihoterapia si dezvoltarea personala. De aceea la inceputul anului am decis sa imi reiau activitatea cu toate „motoarele” pornite. Intamplarea a facut ca decizia mea sa se suprapuna cu una din vizitele Lidiei la Bucuresti. Si de aici a pornit idea si discutia de a extinde Psiholistart.

Psiholistart este centrul Lidiei de la Timisoara si, impreuna cu Doru (partenerul ei de la Tm) si cu Dan (partenerul nostru din Bucuresti) am decis sa deschidem un centru si in Bucuresti. Idea a prins contur foarte repede, mai ales ca toti suntem pasionati de ceea ce facem si ne dorim acelasi lucru.

Ne dorim sa creem o comunitate in care sa gasesti resurse pentru dezvoltarea ta personala si profesionala. Workshop-uri, cursuri, psihoterapie, consiliere, coaching, NLP si multe altele.

Luna mai vine cu 3 propuneri de activitati super-dragute (zic eu, bineinteles):

Un atelier de dezvoltare personala cu teme diferite si atragatoare. Propunerea noastra e sa ne intalnim si sa dezbatem teme „arzatoare” din viata de zi cu zi. Tu vi cu intrebari si probleme, noi venim cu raspunsuri si exercitii. Detalii gasesti aici

Un workshop special despre povestea vietii fiecaruia dintre noi. Cu toti avem un „fir rosu” de care stim sau nu stiu, dar cu siguranta el ne conduce prin viata. Interesant e sa vezi de unde a pornit acest fir rosu al tau. Sa vezi ce a contribuit la construirea lui si mai ales daca si cum il poti modifica. Detalii aici

Si, se redeschid serile grupului de suport. Dedicat celor care vor sa  stea de vorba cu un psiholog, sa isi mai clarifice una alta, mai mica sau mai mare. Grupul este gratuit si este modalitatea noastra de a da ceva din experienta noastra. Si despre grup poti citi mai multe aici

In curand in calendarul nostru o sa mai apara workshop-uri, cursuri si formari deci stai pe aproape…

Si bineinteles, oricand ne poti contacta pentru o sedinta de psihoterapie sau coaching.

Dependent(a)?

A fi dependent inseamna a depinde de cineva. A fi legat de altcineva sau a nu fi autonom. Cat  de complicata sau de simpla e dependenta intr-o relatie? Cred ca asta e un raspuns pe care fiecare dintre noi il poate da pentru propria relatie dupa ce sta putin si se gandeste cum stau lucrurile acolo.

Acum sa ne uitam putin la ce inseamna dependenta in relatie. In mod firesc in fiecare relatie de cuplu se nasc anumite dependente. Ele pot fi de mai multe feluri. Pot fi clasificate ca sanatoase sau mai putin sanatoase, impartite in categorii de genul: financiare, emotionale, relationale etc. Ele pot face ca relatia sa functioneze mai bine sau mai putin bine.

Haideti sa vorbim putin despre fiecare dintre ele.  As incepe cu cele financiare si ma gandesc acum la o situatie frecvent intalnita in cupluri cand unul dintre parteneri castiga mai mult decat celalalt si veniturile cumulate ale celor 2 parteneri asigura un anume mod de viata pentru cuplu, ceea ce se poate incadra intr-o dependenta sanatoasa, mai ales daca ambii parteneri sunt centrati spre binele lor comun. O astfel de dependenta se poate transforma in ceva nesanatos in momentul in care unul dintre parteneri ramane in relatie datorita acestei situatii sau cand cel care are venituri mai mari se foloseste de acest avantaj pentru a-l conditiona intr-o forma sau alta pe celalalt.

Dependenta emotionala. De multe ori asta este mult mai greu de identificat sau de impartit in sanatoasa sau nesanatoasa. In mod firesc intre doi oameni care formeaza un cuplu se nasc o multime de emotii si sentimente, unele mai puternice decat altele. Apare iubirea, afectiunea, atractia, placerea de a fi cu celalat, de a impartasi lucruri, de a face lucruri impreuna. Toate astea sunt firesti si sunt sanatoase intr-o relatie. Mai nesanatos este sa fiu permanent dependent/a de prezenta celuilalt. Sa nu pot sa fac nimic singur/a sau nu am incredere in mine, sa nu apreciez ceea ce fac sau ceea ce e in jurul meu de unul singur fara sa ma astept ca intodeauna sa o faca celalalt pentru mine. Daca nu pot sa fiu singur/a, sa imi tariesc viata ca si cum eu contez pentru mine si sunt multumit/a de mine si ma agat de cel de langa mine este foarte posibil sa nu pot sa am o relatie sanatoasa nici cu mine, nici cu partenerul de cuplu. Astfel se pot naste o multime de probleme si frustrari.

Dependenta relationala. Ma gandesc aici la situatiile in care imi traiesc viata prin prisma celuilalt. Cand tot ceea ce fac este in stransa legatura cu partenerul de cuplu. Fie ca e vorba de prieteni comuni, de activitati, de planuri de viata sau de scopuri, de orice imi motiveaza actiiunile si care, de fapt, nu sunt ale mele ci sunt ale partenerului de cuplu. In timp toate astea pot sa ma afecteze atat pe mine, cat si pe partener si relatia noastra. O relatie sanatoasa presupune ca fiecare dintre cei doi sa aiba propriile obiective, propriile directii in viata, apoi se formeaza cele comune, cele care fac ca noi sa avem o directie a noastra, dar probabil vor ramane printre ele si unele individuale de care fiecare partener se va ingriji oarecum singur, sustinut bineinteles de partenerul de viata.

O relatie sanatoasa se naste pe principiul „Sunt fericit/a, multumit/a cu mine, dar sunt mai fericit/a, multumit/a cu tine langa mine.” Atunci cand pot sa spun asta si sa o si simt pot sa am o relatie frumoasa si bazata pe sentimente si trairi autentice.

Eterna poveste – papucii unei femei

Uite cum se alimenteaza “viciile” unei femei…

Anul trecut “imi dadeau papucii” acum se gandesc ca ar fi si mai dragut sa ii dea mai multor bloggeri. Bine, nici atunci nu am fost singura, dar acum au o provocare si mai mare…

Cum cine? Cei de la zorilestore.ro, bineinteles. Zic ei ca au surprize mega, super, extracalifragilistice pentru cei 10 magnifici care vor fi “Blogger oficial” pentru ei.

Ce surprize? Pai ai ocazia sa testezi de-a lungul anului mai multe produse. La alegere! Si mai si ramai cu ele dupa aceea. Deci ce poate fi mai dragut si frumos si distractiv decat sa probezi papuci? Hmmm, va amintiti ca la mine asa se numeste categoria – adica tot ce intra aici: sandale, pantofi, cizme, etc.

Si ziceti ca asta nu e suficient? Pai mai sunt si alte delicii:

zorilestoreOamenii astia draguti te trimit in Vama Veche pentru un week-end. Oh, oh, vamaaaaa. In mai!!! Oricand in mai, deci chiar si de 1 mai daca vreau ca sa testez marea pentru prima data anul asta. Cu papucii cei noi. Cei din poza normal.

Ah, nu v-am spus? Hmmm. Iar imi dau papuci la testat. Erau atat de multe modele dragute din care sa aleg… asa greu a fost sa decid 😀 – bine, noroc a fost si ca o parte nu mai erau disponibile, deci ceva mai usor…

Dar pentru un om care are un obiectiv precis cu garderoba de papuci, credeti-ma este extrem de greu sa ma abtin si sa aleg o singura pereche. Deci, balerinii albastri cu alb (sau invers) sa fie 😉

Asa, deci va spuneam de week-endul in vama… Unde draguti si simpaticii de la zorile iti arata magazinele… paradis, nu alta.

Si daca asta nu e suficient, mare, mare si iar mare. Mai mergi o data. La Regatta Beneteau – cursa cu veliere. Hmmm, si aici iti ofera ocazia de a te plimba cu ambarcatiunea sustinuta de ei in competitie. Yuppi, plimbare cu vasul pe mare 🙂

Bine, bine, nu tuturor le place doar marea. Unora ne place si la munte. Si uite asa, daca si doar daca te aleg ca si blogger te trimit si la munte. La Rasnov, la Campionatul Regional de Viteza in Coasta.

Stau si ma uit la calendarul propus de dragutii astia si se anunta un an taaaare frumos pentru cei 10 magnifici alesi.

Pai si sa nu vrei? Cum sa nu vrei? Eu vreau sa fiu printre cei 10 🙂

Nu de alta, dar gandul la papuci ma poarta in lumi frumoase si fantastice. Ca pe orice femeie, cred…

Business Drive – tu cum conduci?

Acum cativa ani am participat la un workshop de antreprenoriat care mi-a schimbat perspectiva despre business si modul in care se intamplau lucrurile in firma pe care o conduceau la acel moment.

E un program axat pe competente antreprenoriale extrem de provocator si care iti poate schimba viziunea pe care o ai asupra lucrurilor.

Dar astazi nu vreau sa va vorbesc despre acest workshop.

Astazi vreau sa va vorbesc de un program dezvoltat la noi, de 2 oameni cu experienta vasta pe piata locala atat in zona de antreprenoriat – Marius Ghenea – cat si corporate si training – Dragos Popescu.

Saptamana trecuta la evenimentul de networking organizat de CareerConnect am participat la un teaser BusinessDrive. Facilitatori au fost Dragos si Marius care ne-au introdus putin in ceea ce se intampla in cele 5 zile intensive de experienta si schimbare.
Business DriveDin ceea ce am simtit eu vineri seara, o parte importanta este axata pe zona financiara. A intelege ce inseamna cifrele din spatele afacerii tale. Ce coloane sunt importanta, cand, de ce, cum sa te uiti la ele, dar mai ales ce decizii sa iei pe baza lor.

O multime de lucruri extrem de interesante si mai ales de importanta vitala cand esti pe scaunul celui/celei care ia decizii. Si nu trebuie sa fii neaparat CEO, Owner & co :). Dar atata timp cat deciziile tale sunt importante in businessul acela cred ca ai ce invata de la acest workshop.

Din ceea ce am vazut si experimentat, din ce au povestit cei 2 facilitatori, dar si dintru-un scurt testimonial al participantilor anteriori, totul este practic. Inveti facand!!! Simulezi business in conditii cat mai apropiate de realitatea „de afara”.

Si cred ca ceea ce au de spus cei 2, experientele pe care „le aduc” in poveste, incercarile si reusitele, sunt resurse tare bune de invatare pentru oricine. Cum 5 zile este 24 din 24 cu cei 2, dar si cu restul colegiilor de workshop ai multe ocazii sa ii iei la intrebari, sa le ceri, poate, un sfat sau, de ce nu, sa iti pitch-uiesti noua idee de business – se stie ca vei avea langa tine un business angel…

Daca vrei detalii despre program, despre noua sesiune care incepe curand, curand, sau daca vrei sa te inscrii, trimite-le un mail si raspund repede. Pe bune!

Eu? Curand si eu. Mi-e dor sa invat lucruri noi si sa mai ies putin din cutiuta mea…