Întrebări despre relație!

Cum ajungem oare să trăim o poveste perfectă?
Cum ajungem din punctul în care ne întâlnim pentru prima dată și privirile noastre nu se mai dezlipesc până la punctul în care ajungem un cuplu?
Oare există ceva numit “cuplul perfect? Acel cuplu care este invidiat sau dorit de aproape toată lumea (aș zice toata lumea, dar asta ar fi o generalizare și știu că nu toată lumea vrea aceleași lucruri, că nu toată lumea are aceleași dorințe, vise, valori).

Cum se construiește acest cuplu?
Cât de mult “curge” o relație si cât de mult necesită a fi ajutată cu muncă susținută “de construcție”???

Si mai mult decât atât, cum construim o relație?
Ce trebuie să facem astfel încât să ajungem în acel punct în care nu ne mai dorim nimic altceva decât să fim cu celălalt?

Care sunt regulile într-un cuplu?
Ce trebuie sa facem si ce nu trebuie să facem?

Când ne mutăm împreună? Cum împărțim sarcinile sau cheltuielile sau cine face regulile?
trebuie să fie 50-50? Poate să fie altfel?

Trebuie să îi duc flori tot timpul? Trebuie să o sun în fiecare zi? În cât timp trebuie să îmi răspundă la telefon/sms?

Când îi cunosc prietenii? Dar familia?

……….

O parte din întrebările pe care le aud in sesiunile de lucru cu clienții mei.

Tu ce întrebări ai despre relație? (sunt sigură ca mai sunt multe pe care fie le-am uitat acum fie nu le-am auzit…)

…..

Ce am înțeles până acum eu?

Că nu există reguli universal valabile. Că nu există un singur răspuns pentru întrebările de mai sus. Că fiecare cuplu ar trebui (ar fi bine) să își scrie propriile reguli, propria poveste despre cum e relația lor și cum pot ei funcționa armonios în ea.

Că avem nevoie de răbdare, avem nevoie de timp, avem nevoie de povești, discuții, plimbări, priviri, atingeri și multe alte moment care duc spre a cunoaște. Spre a dori. Spre a visa. Spre a ….

Avem nevoie să fim 2 în aceiași poveste pentru a putea construi. Avem nevoie să fim 2 implicați pentru a putea reuși o poveste de neuitat. Atunci când amândoi suntem aici, când amândoi avem aceleași gânduri, dorințe, chiar dacă nu avem aceleași acțiuni, ne îndreptăm spre același lucru. Și avem șanse să reușim să ajungem acolo. Cel puțin sunt mult mai mari șansele decât atunci când nu suntem 2 implicați.

Probabil, orice relație necesită muncă susținută pentru a putea fi construită. Pentru a putea ajunge în punctul în care ne dorim să rămânem pentru todeauna împreună.

Sau, poate, așa cum zicea o colegă, depinde și de vârstă. Poate cu cât ești mai tânăr cu atât e mai simplu și lucrurile “curg” mai lin și cu cât “ne maturizăm” sau “devenim adulți” lucrurile necesită mai multa muncă. Mai multă implicare, poate activă, din partea amândorora pentru ca lucrurile să “FIE”!