Ma gandesc cum as putea aborda aceasta tema. Pornind de la intrebarile care le ridica o astfel de tema sau de la unele din motivele care stau in spatele unei astfel de decizii?

As pornii totusi de la motive. Astfel, de fapt, voi raspunde si la cateva dintre intrebarile care imi vin in minte cand e vorba despre acest subiect. Fara a le ordona sau clasifica in vreun fel iata ce imi vine in minte ca posibile motive pentru o aventura de o noapte:

1. Curiozitatea. Nu ai facut niciodata sex cu un necunoscut si esti curioasa cum e. Cum te simti, la ce te gandesti in aceasta situatie, e mai excitant fiind cu un necunoscut decat e cu cineva cu care esti familiar. Astea ar putea fi cateva din intrebarile legate de aceasta prima motivatie.
2. Sex sportiv. Mai exact sex practicat doar ca sport. Fara nici un fel de atasament emotional sau implicare afectiva. Te-ai tot intrebat daca se poate asa ceva. Daca intradevar poti sa ai parte de asa ceva si ai vrea sa fie cu cineva necunoscut, tocmai pentru a nu fi implicate nici un fel de sentimente.
3. Te-ai certat cu iubitul. Stii ca nu e cea mai buna modalitate de a clarifica si a rezolva situatia, stii ca poate avea repercursiuni mult mai grave decat cearta avuta si totusi asta e modalitatea care iti vine in minte pentru a te razbuna pe el. Daca cumva motivul certei dintre voi doi este o ratacire de moment a lui cu atat mai mult iti doresti sa ii platesti „cu aceiasi moneda”.
4. Te pedepsesti. Multe persoane, in momentul in care stima de sine este scazuta, atunci cand nu mai au incredere in prorpia persoana sau considera ca nu mai au valoare fac diverse lucruri care sunt in defavoarea lor. Se devalorizeaza, se pedepsesc, uneori constient, alteori total inconstient. Fara sa stie a doua zi care este motivul pentru care au recurs la un astfel de comportament il practica urmand ca apoi sa se supuna diverselor procese de constiinta pentru actiunile lor.
5. Consumul de substante (alcool sau altceva). Ai baut prea mult si nu mai stii ce se intampla cu tine. Vezi un tip misto, el pare sa te placa si iti spui „De ce nu?”. Nu este ceva ce ai face in mod obisnuit, dar asa cum se stie, alcoolul coboara barierele si dezinhiba. Ca atare nu mai esti la fel de stapana pe propriile actiuni si se poate ajunge la fapte „neobisnuite” tie. La fel se poate intampla (uneori cu consecinte mult mai grave) in cazul consumului de substante (pilule, narcotice etc).
6. Ultima „ratacire” inainte de marele pas. In cateva zile urmeaza sa te casatoresti. Gandul ca vei sta o viata intreaga langa aceiasi persoana, brusc , te ingrozeste. Iti vine sa o iei la fuga, sa anulezi totul, dar stii foarte bine ca asa ceva nu se poate. Si la o adica il iubesti pe acel om. Iti doresti sa-ti petreci toata viata alaturi de el. Doar ca, toata viata, suna dintr-o data ca ceva fara sfarsit. Ca atare iti spui ca meriti o ultima „aventura”.  O ultima noapte, cu un necunoscut, in care sa fii cu altcineva, nu cu cel alaturi de care vei fi o viata.
7. Dimineata nu iti mai place „personajul”. Nu pornesti de la ideea unei aventuri de o noapte. Iti doresti ceva mai mult. Iesi intr-o seara cu prietenii, poate bei un pahar de ceva sau poate nu, te simti bine, esti entuziasmata de ceea ce se intampla in jurul tau, vezi un personaj interesant, el reactioneaza si pare sa te placa de asemenea si plecati impreuna. Urmeaza o noapte mai mult sau mai putin fierbinte, apoi vine dimineata. Brusc, la trezire iti doresti sa fii la mii de kilometri departare. Poate pentru ca nu esti genul care ajunge in pat cu cineva de la prima vedere sau poate pentru ca brusc iti dai seama ca nu e deloc pe gustul tau. Poate nu iti place cum arata, poate nu iti place cum vorbeste sau poate nu iti place cum te-a abordat la prima ora. Nu conteaza motivul, pana la urma reactia este aceiasi. Vrei sa fugi!!!

La capitolul motive nu imi mai vine nimic in minte, totusi, daca aveti idei nu va lasati rugati.

Si totusi…

Ce se intampla dupa o astfel de noapte? Oare raspunsul la intrebarile care ti le-ai adresat v-a fi satisfacator? Oare te va multumii faptul ca si tu te-ai culcat cu altcineva si astfel esti chit cu prietenul care te-a inselat? Oare merita sa iti pierzi controlul si sa te pui in diverse situatii mai mult sau mai putin riscante?

Ma gandesc ca exista atat de multe alte modalitati de a rezolva o mare parte din intrebarile de mai sus fara a fi nevoie sa ajungi intr-o astfel de postura. Sa vorbesti cu cel de langa tine, sa ii impartasesti cum te simti si ce ti-ai dorii, care sunt temerile tale si ce se poate intampla. Sa cauti impreuna cu el solutii la astfel de situatii astfel incat nici unul sa nu fie ranit. Asta bineinteles daca se leaga si de partener.

Daca sunt curiozitati proprii poate ar fi interesant sa stai de vorba cu tine. Sa vezi de unde vin acestea, ce iti doresti cu adevarat, daca un astfel de act raspunde la vreo nevoie esentiala a ta si daca nu cumva aceasta nevoie nu poate fi satisfacuta si altfel. Ma gandesc ca poti sa te evaluezi si sa lucrezi la increderea ta in tine si altfel. Cu alte metode mai ecologice (daca e sa folosesc termenul din NLP) si mai adaptabile pentru tine pe termen lung.

Pana la urma depinde de motivele care duc la o astfel de decizie si la modul in care tu privesti One Night Stand-urile sau Aventurile de o Noapte.

COsmina Pacurar

1. Whatever you can do, or dream you can, begin it. Boldness has genius, power and magic in it. Begin it now. Johann Wolfgang Goethe

2. Our greatest glory is not in never failing, but in rising every time we fall. Napoleon

3. Strive for perfection, but settle for excellence. Henry Ford

4. Never accept failure, no matter how often it visits you. Michael Smurfit

5. Only as high as I reach can I grow, only as far as I seek can I go, only as deep as I look can I see, only as much as I dream can I be. Karen Ravn

6. Success is not final, failure is not fatal: it is the courage to continue that counts. Winston Churchill

7. Success isn’t a result of spontaneous combustion. You must set yourself on fire. Arnold H. Glasow

8. If you don’t know where you are going, you will probably end up somewhere else. Lawrence J. Peter

9. Jump into the middle of things, get your hands dirty, fall flat on your face, and then reach for the stars. Joan L. Curcio

10. Shoot for the moon. Even if you miss, you’ll land among the stars. Les Brown

11. If you want to make your dreams come true, the first thing you have to do is wake up. J.M. Power

12. The only way to make sense out of change is to plunge into it, move with it, and join the dance. Alan W. Watts

13. Seventy percent of success in life is showing up. Woody Allen

14. I am looking for a lot of men who have an infinite capacity to not know what can’t be done. Henry Ford

15. Only those who will risk going too far can possibly find out how far one can go. T.S. Eliot

16. Even if you’re on the right track, you’ll get run over if you just sit there. Will Rogers

17. Can anything be sadder than work left unfinished? – Yes, work never begun. Christina Rossetti.

18. Know your limits, but never stop trying to exceed them. Author Unknown

19. Today’s preparation determines tomorrow’s achievement. Thomas Edison

20. Only passions, great passions can elevate the soul to great things. Denis Diderot

21. Nothing great will ever be achieved without great men, and men are great only if they are determined to be so. Charles de Gaulle

22. People say to me: You were a roaring success. How did you do it? I go back to what my parents taught me. Apply yourself. Get all the education you can, but then, by God, do something. Don’t just stand there, make something happen. Lee Iacocca

23. The purpose of life is to help others. But if you cannot help them, would you at least not heart them? Mother Theresa

24. A man is not old until regrets take the place of dreams. John Barrymore.

25. The secret of success in life is for a man to be ready for his opportunities when they come. Benjamin Disraeli

26. The moment you say “I give up” someone else seeing the same situation is saying “my what a great opportunity” – Benjamin Franklin.

27. Each one of us is setting an example for someone else, and each one of us has a responsibility to shape the future as we wish it to be. Mahatma Gandhi

28. Experience shows that success is due less to ability than to zeal. The winner is he who gives himself to his work, body and soul. Charles Buxton

29. Questions are the creative acts of intelligence. Frank Kingdom

30. To do nothing is the way to be nothing. Nathiel Howe

31. Live your life while you have it; life is a splendid gift. Florence Nightingale

32. If we did all the things we are capable of doing, we would literally astound ourselves. Thomas Edison

33. The secret of success is constancy of purpose. Benjamin Disraeli

34. Tough times never last, but tough people do. Robert Shuller

35. The future you see is the future you get. Robert G Allen

36. Don’t waste time waiting for inspiration. Begin and inspiration will find you. Thomas Edison

37. The most important key to achieving great success is to decide upon your goal and launch, get started, take action, move. Brian Tracy

38. When we are motivated by goals that have deep meaning, by dreams that need completion, by pure love that needs expressing, then we truly live. Greg Anderson

39. If you want to live a happy life, tie it to a goal, not to people or things. Albert Einstein

40. Reach high, for stars lie hidden in your soul. Dream deep, for every dream precedes the goal. Pamela Vaul Stall

41. To live is to choose. But to choose well, you must know who you are and what you stand for, where you want to go and why you want to get there. Kofi Annan

42. I can’t change the direction of the wind, but I can adjust my sails to always reach my destination. Jimmy Dean

43. You are never too old to set another goal or to dream a new dream. C.S. Lewis

44. Set your goals high, and don’t stop till you get there. Bo Jackson

45. Obstacles are those frightful things you see when you take your eyes off your goal. Henry Ford

46. One half of knowing what you want is knowing what you must give up before you get it. Sidney Howard

47. Goals are dreams with deadlines. Diana Scharf Hunt

48. The road leading to a goal does not separate you from the destination; it is essentially a part of it. Charles DeLint

49. A deadline is negative inspiration. Still, it’s better than no inspiration at all. Rita Mae Brown

50. Great ideas need landing gear as well as wings. C.D. Jackson

51. Life is full of obstacle illusions. Grant Frazier

52. It is never too late to be who you might have been. George Eliot

53. To think too long about doing a thing often becomes its undoing. Eva Young

54. The best angle from which to approach any problem is the try-angle. Author Unknown

55. Sometimes the path you’re on is not as important as the direction you’re heading. Kevin Smith

56. It is amazing what you can accomplish if you do not care who gets the credit. Harry S. Truman

57. The greatest dreams are always unrealistic. Will Smith

58. Many are stubborn in pursuit of the path they have chosen, few in pursuit of the goal. Friedrich Wilhelm Nietzsche

59. Whoever wants to reach a distant goal must take small steps. Helmut Schmidt

60. The world makes way for the man who knows where he is going. Ralph Waldo Emereson

61. Great minds have purposes, others have dreams. Washington Irving

62. The most important thing about goals is having one. Geoffry F. Abert

63. It takes a person with a mission to succeed. Clarence Thomas

64. First say to yourself what you would be; and then do what you have to do. Epictetus

65. By losing your goal, you have lost your way. Friedrich Nietzsche

66. Most people struggle with life balance simply because they haven’t paid the price to decide what is really important to them. Stephen Covey

67. What we think determines what happens to us, so if we want to change our lives, we need to stretch our minds. Wayne Dyer

68. Leaders need to be optimists. Their vision is beyond the present. Rudy Giuliani

69. What matters is where you want to go. Focus in the right direction! Donald Trump

70. You need a plan to build a house. To build a life, it is even more important to have a plan or goal. Zig Ziglar

Stau sa ma gandesc de unde sa incep sa vorbesc despre Intentie.  Cum pot sa vorbesc despre acea ceva care ne ghideaza viata si actiunile de zi cu zi? Nu as vrea sa se confunde aici cu motivatia, valorile sau identitatea care sunt cele care intradevar ne guverneaza existenta. Intentia este cea care se afla imediat in spatele unei actiuni.

Ma gandesc ca se leaga foarte frumos cu A fi prieten adevarat. Si atunci intentia din spate este cea care genereaza comportamentul. Intentia noastra pozitiva. Aceea care ne spune ca vrem si putem sa il ajutam pe cel de langa noi. Si totusi… Oare pentru toata lumea intentia este aceeiasi? Resimtim si traim la fel o intentie? Daca eu vin si iti spun tie astazi: “Nu mai vreau sa lucrez cu tine!”? Oare o sa crezi ca intentia mea e pozitiva? Te vei gandi vreo clipa ca fac asta pentru a te ajuta pe tine? Pentru ca ma gandesc ca asa pot sa te provoc sa faci ceva mai mult, ceva mai bine, ceva diferit care ti s-ar potrivi mai bine. Te vei gandi la toate astea in momentul in care iti voi spune ca e gata colaborarea noastra? Mai mult decat atat, cine sunt eu sa stiu ce e mai bine pentru tine? Cum pot eu sa stiu pentru tine cum sa iti traiesti viata sau pe ce drum ar trebui sa o iei pentru a ajunge mai sus, pentru a face mai bine ceea ce faci? Si cine sau ce imi da dreptul sa insist sa iti schimb viata doar pentru ca asa m-am trezit eu dimineata si mi-am spus ca trebuie? Oare cum se facem ca ne credem uneori mici Dumnezei in viata celor de langa noi?

Sau, ar mai fi o varianta. Incep sa fac ceva. Intentia mea este cea mai buna din lume. Hai sa zicem ca iti pregatesc o petrecere surpriza cu ocazia finalizarii unui curs. Pornesc de la premisa ca e bine sa sarbatorim reusita ta. Ca asa ne putem vedeam cu oameni dragi noua, toti la un loc – lucru care nu se prea intampla datorita vietii traite cu viteza luminii si a celor o mie, o suta de chestii care ne omoara timpul zilnic -, ca putem sa ne relaxam putin, sa iesim din rutina zilnica si din cotidian. Ma pun si organizez totul frumos, anunt pe toata lumea, creez un scenariu frumos care sa nu te lase sa iti dai seama ce urmeaza sa se intample. Si cand e totul pus la cale si organizat, te iau de manuta si te duc la locul cu pricina. Si toata lumea striga „SURPRIZA!!!”. Si e intradevar o surpriza pentru tine. Nu te asteptai nicum la asa ceva. In varianta cea mai buna esti super fericit/a pentru gestul care l-am facut pentru tine. In varianta neplacuta, o sa iti cada foarte rau aceasta sarbatorire de care nu stiai si cu care nu ai fost de accord. De ce? Pai cred ca pot fi o multime de motive. Nu ai finalizat cursul. Sau s-a terminat cum nu te asteptai. Te-ai certat cu iubitul/iubita. Ti-a fost rau toata ziua si ai fi vrut sa mergi acasa si sa te odihnesti. Nu te intelegi cu o parte din invitati. Si astea sunt doar cateva dintre motivele care ar putea sa te faca sa te superi pentru ca eu te-am „tarat” la o petrecere, organizata pentru tine, pe care nu ti-o doreai.

Intentia mea era cea mai buna din lume. Ma gandeam ca o sa-ti prinda bine. Ca iti va face placere si ne vom simti foarte bine. Si totusi…

Ma gandesc cum ar fi sa iti spun ceva. Ceva ce am aflat despre mine in reatie cu tine, despre tine, despre altcineva, ceva ce intr-un fel te afecteaza sau te intereseaza. Eu am cea mai buna intentie din lume, vreau sa stii si tu ce se intampla. Dar oare tu ce parere vei avea despre asta? Cum ti se va parea? Vei spune multumesc sau te vei supara? Vei considera ca nu este corect ceea ce am facut. Nu este corect fata de mine, fata de tine sau poate chiar fata de o alta persoana daca mai este cineva implicat in toata aceasta poveste. Si atunci toate intentiile mele cele bune brusc nu mai sunt chiar asa de apreciate. Nici macar de mine.

Sti cum se spune: „Drumul spre iad e pavat cu intentii bune!”. Si stau sa ma gandesc ca asa si e. De fiecare data cand ne dorim sa facem ceva si teoretic avem o intentie buna poate nu ar strica sa ne gandim si la cealalta persoana. Cea pentru care vrem sa facem ceva. Sa stam sa ne intrebam daca va vedea lucrurile in aceiasi lumina si cu aceiasi ochii ca si noi. Poate daca am face asta mai des multe din neplaceri si din conflicte nu ar mai avea loc. Si asta din simplul motiv ca poate nu am mai pune in aplicare planuri bune pentru alti…

Acum nu vreau sa spun ca e singura latura a acestei povesti. Data viitoare voi scrie despre noi in cealalta ipostaza. Aceea de beneficiari ai acestor intentii bune. Despre situatia in care cineva se gandeste la noi si ne pregateste ceva avand cea mai buna intentie din lume.

Pana atunci ma intreb care este parerea voastra. Sau ce experiente relevante ati avea de povestit despre „Intentia” voastra…

Cati dintre noi putem sa spunem ca nu ne-am dorit in diferite situatii sa facem bine. Sa ii ajutam pe cei de langa noi atunci cand acestia ne-au cerut sau nu acest ajutor? Si aici se nasc doua directii de discutie.

Pe de o parte este situatia cand ne este solicitat ajutorul. Care este primul nostru impus? Spunem „Da” imediat? Sau stam si analizam situatia? Ne intrebam in acel moment daca putem sa oferim acel ajutor? Daca avem competentele necesare pentru a face acest lucru sau daca avem timp si dispozitie pentru asta? Sau singurul nostru gand se refera la reactia celuilalt daca spunem „Da” sau daca il refuzam? Incepem sa ne gandim ca se va supara, ca va spune ca l-am dezamagit, ca nu se poate baza pe noi sau ca nu ii suntem prieten adevarat. Si totusi… suntem prieten adevarat daca spunem „Da” atunci cand de fapt simtim ca „Nu”. Mai mult de atat suntem un prieten adevarat pentru noi insine?

Apoi avem varianta numarul 2: Celalalt nu ne cere ajutorul. Ne spune/expune o situatie-problema pe care o traieste. Care e reactia noastra? Putem sa stam si sa nu facem nimic? Doar sa il ascultam si sa fim alaturi de el fara a incerca sa intervenim in vre-un fel sau altul? Cu atat mai mult cu cat nici nu stim cu siguranta ca cealalalta persoana isi doreste ca noi sa intervenim in vre-un fel in situatia ei.

Zilele acestea am trait o situatie cel putin interesanta. O prietena buna trece printr-o perioada mai dificila. Si imi povesteste ce se intampla cu ea. Eu, nu sunt tocmai de acord cu modul in care ea abordeaza aceasta situatie. Ca si psihoterapeut stiu ca nu trebuie si nu e bine sa dai sfaturi. Ca e nevoie ca fiecare sa isi gaseasca propriul drum si propriile solutii pentru a iesi din ceva neplacut. Mai stiu, la fel de bine, ca ceva ce a functionat sau functioneaza pentru mine s-ar putea sa nu aiba nici un rezultat in cazul altcuiva. Ca fiecare dintre noi suntem unici si reactionam diferit si traim diferit momentele din viata noastra. Si totusi, ma trezesc vorbind. Spunandu-i ca nu imi place cum abordeaza situatia, ca nu imi place din ce unghi se uita la ea. E adevarat ca ma opresc oarecum aici. Mai bine zis nu ii spun ce sa faca ci o tot invit sa se uite si din alte unghiuri la situatie. Sa aiba rezerve si sa nu creada automat ceva fara a face cercetari si a avea certitudini. Chiar daca nu ii spun ce sa faca, concret, tot ma implic cumva in situatia ei. Tot ii ofer un „ajutor”. E adevarat ca e cerut. Dar oare e nevoie sa tot insist, sa ii spun prietenei mele ca nu imi place cum se reactioneaza sau ar trebui sa o las sa actioneze asa cum o face acum fara a interveni si doar sa fiu prezenta, pentru a o asculta, pentru a o sprijinii indiferent ce consecinte au actiunile ei? Stiu eu oare mai bine ca ea ce se va intampla sau ce consecinte vor avea actiunile ei doar pentru ca mi se pare ca e o situatie care imi e familiara? Conteaza atat de mult in balanta propria mea experienta de viata si experientele cientilor mei, incat sa insist ca nu e cea mai buna varianta pe care o poate adopta?

Oare nu risc sa imi supar prietena pentru ca tot insist si pentru ca la un moment dat poate avea senzatia ca eu stiu mai bine ca ea ce e bine pentru ea? De cate ori ne gandim la acest aspect atunci cand vrem sa facem bine? Sa ne ajutam prietenii?

A fi un bun prieten inseamana in primul rand sa il ajutam pe cel de langa noi indiferent de situatie, conjunctura sau posibilitati? Sau inseamna sa il ascultam si sa il sprijinim neconditionat fara a interveni in evolutia situatiilor traite?

Ce sunt si nu sunt testele psihologice

Testele psihologice nu sunt magice. Ele evalueaza informatia pe care persoana o da examinatorului; de aceea denumirea formala a testarii psihologice este “evaluare psihologica”. Persoana ofera informatia fie sub forma raspunsurilor dintr-un interviu, fie sub forma raspunsurilor scrise la intrebari specifice. In ultima instanta, acuratetea unui test depinde de seriozitatea cu care persoana raspunde la intrebari.

Tipuri de teste psihologice

Testele psihologice se impart in mai multe categorii: teste de aptitudini, teste de inteligenta, teste despre functionarea neuropsihologica, teste ocupationale, teste de personalitate, teste clinice specifice.

Cine poate aplica si interpreta un test psihologic

Testele psihologice sunt administrate si interpretate de psihologi, pentru ca studiile superioare si supervizarea in privinta folosiri testelor psihologice fac parte din specializarea in psihologie clinica.

De ce se folosesc testele psihologice

Teste psihologice au fost create din trei motive interconectate. (1) este mai usor sa obtii informatii dintr-un test, decat din interviul clinic, (2) informatia obtinuta prin testare este mai stiitifica decat cea obtinuta prin interviu clinic, (3) este mai dificil sa minta pentru cel care face testul , decat atunci cand participa la un interviu clinic.

Drepturile persoanei testate:

Daca sunteti vreodata in situatia de a fi testat psihologic, amintiti-va ca aveti urmatoarele drepturi:
- dreptul de a sti scopul testarii;
- sa stiti numele testului si motivul folosirii lor
- sa stiti rezultatele testarii , aveti dreptul sa cititi chiar si raportul psihologic in sine;
- sa determinati, printr-un formular scris, cine va avea acces la informatia obtinuta in acest fel