Cosmina Pacurar

Archive for May, 2009

Face mai mult zgomot un copac ce cade, decât toată pădurea care creşte în tăcere.

• Learning to Be Silent

  The pupils of the Tendai school used to study meditation before Zen entered Japan. Four of them who were intimate friends promised one another to observe seven days of silence. On the first day all were silent. Their meditation had begun auspiciously, but when night came and the oil lamps were growing dim one of the pupils could not help exclaiming to a servant: “Fix those lamps.” The second pupils was surprised to hear the first one talk. “We are not supposed to say a word,” he remarked. “You two are stupid. Why did you talk?” asked the third. “I am the only one who has not talked,” concluded the fourth pupil.

Pitesti, 29-31 mai 2009

Cum reactionam la avansurile partenerului atunci cand suntem bolnavi? De ce femeile au o “migrena” atunci cand partenerul doreste contactul sexual?

Cum abordam pacientii care au o disfunctie sexuala concomitenta cu patologia de tipul depresiei, anxietatii sau psihozelor?

Iata cateva intrebari la care poti afla raspunsul participand la workshop-ul “Boala fizica, psihica si sexualitatea” de la Pitesti, in 29-31 mai.

Tematica: cancerul si sexualitatea, dizabilitatile si sexualitatea, retardul mental si sexualitatea, psihozele si sexualitatea, tulburarile de personalitate si sexualitatea, anxietatea si disfunctiile sexuale, depresia si disfunctiile sexuale.

Numarul de ore de curs: 20

Numarul maxim de participanti: 20

Taxa de participare: 300 RON

Conducatori de workshop: dr. Oana Maria Popescu, psih. Cosmina Pacurar

23-25 mai 2009, Bucuresti

Ce vom aborda?

Tematica: scopurile fanteziei sexuale, diferente de gen in fanteziile sexuale,dezvoltarea fanteziei sexuale, fantezii sexuale feminine si masculine, beneficiile fanteziei sexuale, jocurile de rol si fantezia sexuala, motivatia sexuala si durata relatiilor, motivele pentru angajarea in actul sexual, motivele implicite, perceptia vulnerabilitatii, stilul de atasament si motivatia sexuala, diferente de gen in motivatie.

Numarul de ore de curs/ workshop: 20

Conducatori de work-shop: psih. Cosmina Pacurar si dr. Oana Maria Popescu

Informatii suplimentare si inscrieri:
Tel. 0723.414.644, email: cursuri@consilierepsihoterapie.ro sau cosmina.pacurar@consilierepsihoterapie.ro

Celui ce ştie să aştepte, timpul îi deschide porţile

• Temper

  A Zen student came to Bankei and complained: “Master, I have an ungovernable temper. How can I cure it?” “You have something very strange,” replied Bankei. “Let me see what you have.” “Just now I cannot show it to you,” replied the other. “When can you show it to me?” asked Bankei. “It arises unexpectedly,” replied the student. “Then,” concluded Bankei, “it must not be your own true nature. If it were, you could show it to me at any time. When you were born you did not have it, and your parents did not give it to you. Think that over.”

Training-ul este cea mai cunoscuta strategie de imbunatatire a performantei profesionale. Dezvoltarea personalului in orice societate include, pe langa training, si alte activitati cum ar fi dezvoltarea carierei si dezvoltarea organizationala.
Definitiile date conceptului de “training” sunt variate pentru ca si specialistii care le-au emis sunt diferiti. Dar, cel mai adesea, training-ul este descris ca fiind un proces sistematic de dobandire de noi cunostinte, abilitati si atitudini necesare indeplinirii mai eficace a atributiilor unui anumit post, prezent sau viitor.

Pentru a intelege mai bine termenul si a vedea unde se incadreaza in dezvoltarea individului, este necesar sa vorbim de alte doua concepte: educatie si dezvoltare.

Beneficiile universal recunoscute ale training-ului sunt:

-cresterea eficientei
-cresterea satisfactiei clientilor
-cresterea satisfactiei si moralului angajatilor
-atingerea obiectivelor companiei
Cu alte cuvinte, training-ul este eficace (produce rezultate), atunci cand raspunde, in egala masura, nevoilor organizatiei si ale angajatului.

Obiectivele oricarui pachet de instruire:

-contribuie la dobandirea de noi cunostinte, abilitati si atitudini, toate avand ca rezultat cresterea performantei societatii;
-modul in care invata angajatii, pun in practica si cum poate fi folosit in scopul motivarii si cresterii performantei
-cum se poate implementa o strategie de training care sa serveasca realizarii obiectivelor de crestere a performantei clientului

Cresterea eficientei

Prin training, angajatul este ajutat:
-sa-si dezvolte setul de cunostinte si abilitati tehnice si non-tehnice necesare realizarii obiectivelor profesionale,
-sa dobandeasca atitudinea corespunzatoare obtinerii performantei,
-sa experimenteze intr-un cadru artificial noile competente dobandite, astfel incat in situatiile reale de lucru procentul de greseli sa fie mai mic,
-sa inteleaga mai bine ce se cere de la el, sa-si vizualizeze munca in contextul intregii organizatii.
Toate aceste castiguri inseamna o mai buna pregatire a angajatului, o crestere a performantei lui, deci a productivitatii si, implicit, a eficientei.

Cresterea satisfactiei clientilor

Singura alternativa viabila pentru succesul unei companii este in general: cresterea vanzarilor, consecinta normala a intensificarii concurentei si a reducerii marjelor de profit.
Doua posibilitati are organizatia pentru cresterea vanzarilor: fidelizarea clientilor actuali si atragerea de noi clienti.

Cresterea satisfactiei si moralului angajatilor

Un angajat mai competent in urma participarii la un training se caracterizeaza printr-o mai mare satisfactie a postului pentru ca:
-firma s-a aratat interesata de el,
-stie mai bine ce are de facut si cum sa faca,
-vede cum rezultatele muncii lui se reflecta in rezultatele companiei,
-munca incepe sa fie mai variata, mai complexa si mai bine remunerata ca urmare a recunoasterii meritelor de catre organizatie.

Catalogat la nivel mondial ca si domeniu pe locul 2 ca si rapiditate a dezvoltarii dupa IT, a ajuns si in Romania sa isi ceara locul ca si abordare de top in dezvoltarea si eficientizarea performantei resursei umane si a profitului. “Spre deosebire de consultanta, care  duce companiei-client un randament al investitiei de pana la 80%, randamentul coachingului este cuprins intre 150 si 300%”. — Ziarul Financiar

Coaching-ul este abilitatea esentiala, necesara oricarui manager de a-i ajuta pe oameni sa lucreze la capacitate maxima. In dinamica mediului de afaceri actual, integrarea in UE si standardele aferente, este extrem de important sa cunoastem cat mai multe
din punctele tari ale angajatilor, pentru a forma o echipa cu potential, performanta si capabila de a rezista concurentei in crestere.

Coaching in functie de specific si zona de adresabilitate

Potrivit unei statistici realizate de Hay Group, companie de consultanta in resurse umane, intre 25% si 40% din companiile din Top 500 Fortune apeleaza la coaching.

Coaching versus training

• presupune cunoasterea deprinderilor si abilitatilor profesionale
• este un demers mai profund, vizand o schimbare comportamentala
• coach-ul nu are rol de profesor sau instructor, ci mai degraba de mentor
• se axeaza pe formarea de noi abilitati profesionale
• are ca scop pregatirea angajatului, acumularea de notiuni necesare jobului
• asista procesul de invatare prin instruire, observatii sau practica.

Tipuri de coaching

• Business coaching: se adreseaza oamenilor de afaceri si managerilor. Este orientat spre crearea si dezvoltarea unei viziuni de succes pentru companiile pe care le conduc. 
• Executive coaching: se adreseaza managerilor si coordonatorilor de la nivelul executiv. Se bazeaza pe crearea unui acord intim intre valorile personale, abilitatile si competentele profesionale angajate in procesul de dezvoltare adulta.
• Corporate coaching: se adreseaza companiilor care au o viziune integrata in directia optimizarii proceselor de dezvoltare. Presupune o dezvoltare a factorului uman si a culturii organizationale.
• Coaching de echipa: se adreseaza companiilor care inteleg necesitatea echipelor performante. Este orientat catre eficientizarea departamentelor companiei si a sistemelor umane implicate. Ajuta la depasirea momentelor critice si a blocajelor interpersonale prin gestionarea factorului uman.
• Life coaching: se adreseaza persoanelor care au o viziune complexa asupra vietii si isi doresc mai mult sau isi propun sa realizeze o schimbare pozitiva

Atacurile de panica sunt episoade neasteptate de frica si anxietate care determina simptome precum cresterea ritmului cardiac, ingreunarea respiratiei. Atacurile de panica provoaca un stres coplesitor, care e mai mare decat ar declansa acea situatie in mod obisnuit. Oamenii care au atacuri de panica se simt ca si cum ar trai un infarct sau ca isi pierd controlul gandurilor. De multe ori aceste persoane cauta asistenta medicala de urgenta pentru aceste simptome. Potrivit unor estimari, 30 la suta dintre adulti traiesc cel putin un atac de panica pe parcursul vietii.

Atacurile de panica incep de multe ori dintr-o data si fara advertisement. Din momentul in care incep, isi ating punctul de maxima intensitate in 10 minute si dureaza aproximativ 30 de minute. Totusi, nu exista doua atacuri de panica la fel si unii pacienti au raportat atacuri de panica care au durat cateva ore sau chiar o zi intreaga. Atacurile de panica pot aparea oricand in timpul starii de veghe sau de somn si o mare parte dintre pacienti spun ca atacurile de panica i-au trezit in timpul noptii.

Desi atacurile de panica sunt relative asemanatoare intre ele, ele pot avea loc in urmatoarele trei tipuri de situatii, potrivit Asociatiei Americane a Tulburarilor de Anxietate.:
• Neasteptate- un atac de panica ce are loc fara avertisment si fara motiv aparent.
• Situational- un atac de panica ce apare intr-un set anume de circumstante. De exemplu, persoana manifesta simptomele cand se afla intr-o multime de oameni.
• Predispuse situational- situatii in care persoana manifesta atacurile de panica si alte in care nu se intampla acest lucru.

Desi atacurile de panica sunt inspaimantatoare pentru cei mai multi pacienti, ele tind sa fie inofensive. Multi oameni au doar unul sau doua atacuri de panica pe tot parcursul vietii. Totusi, cei care au trecut prin atacuri de panica repetate pot fi diagnosticati cu tulburare de panica, care presupune, de obicei, cel putin patru atacuri de panica pe luna. Pacientii cu tulburare de panica ajung sa evite situatiile care tind sa induca atacurile. De exemplu, o persoana care a avut un atac de panica in timp ce conducea masina peste un pod, poate ajunge sa evite toate podurile. Evitarile pot conduce la izolare si afecteaza negativ calitatea vietii, la cresterea riscului de depresie, abuz de substanta si chiar suicid. Cei care sufera de atacuri de panica in mod regulat, au un risc crescut pentru a dezvolta agorafobie, ceea cee inseamna incapacitatea de a se misca dincolo de limitele confortabile(de exemplu, propria casa) din cauza anxietatii crescute.

1.Psihoterapia urmareste “sa te faci bine si nu doar “sa te simti mai bine”, pentru aceasta nu actioneaza doar asupra efectelor vizibile (simptome) ale problemei, ci si asupra cauzelor, mai precis asupra:

(a) factorilor declansatori – Ce anume a facut sa apara problema?,
(b) factorilor de mentinere – Ce anume face sa se mentina problema?
(c) factori de risc – Ce anume m-a face vulnerabil / predispus ?

2.Psihoterapia urmareste “sa devi functional, eficient si adecvat in relatiile sociale, adaptat mediului, consecvent cu tine insuti, dar nu te poate face “sa fi fericit, acest lucru depinde numai de tine.

Psihoterapia este o forma de tratament si ameliorare a problemelor de natura psihologica, utilizand metode de modificare a comportamentelor, reactiilor, emotiilor si gandurilor distructive, dezadaptative si care ne impiedica sa ne atingem scopurile. Psihoterapeutul si clientul formeaza o echipa care lucreaza impreuna la identificarea si rezolvarea problemelor si dificultatilor clientului.

Psihoterapeutul poate fi vazut asemenea unui profesor care isi invata elevi sa mearga cu bicicleta. La inceput va fugi alaturi de bicicleta tinand de sezut pentru ca elevul sa nu-si piarda echilibrul si sa cada. Atunci cand va observa ca elevul reuseste sa-si mentina echilibrul ii va da drumul la sezut, fiind in continuare in spatele acestuia pregatit sa-l prinda daca se va dezechilibra, pana cand elevul va reusi sa mearga singur cu bicicleta, moment in care profesorul se va retrage.

1.Psihoterapia aceasta nu actioneaza doar asupra efectelor vizibile (simptome) ale problemei, ci si asupra cauzelor, mai precis asupra:

(a) factorilor declansatori – Ce anume a facut sa apara problema?,
(b) factorilor de mentinere – Ce anume face sa se mentina problema?
(c) factori de risc – Ce anume m-a face vulnerabil / predispus ?

Modificarea factorilor psihologici implicati in patologie revin interventiei psihoterapeutice (vezi diferenta fata de psihiatrie si psihologie). De asemenea, interventia psihoterapeutica vizeaza nu doar modificarea factorilor psihologici implicati în boala ci si a celor care ne predispun la imbolnavire aduncandu-si astfel contributia atat la profilaxia bolilor cat si la mentinerea starii de sanatate si a optimizarii personale.

• Psihoterapie in cazurile de anxietate
• Psihoterapie in cazurile de depresie
• Psihoterapie in cazul tulburarilor somatice
• Psihoterapia tulburarilor de personalitate
• Psihoterapia dependentei de alcool si stupefiante

In mod normal psihoterapia include un psihoterapeut si unul sau mai multi clienti iar in terapia familiala mai multi membrii ai familiei sau chiar alti membrii din reteaua lor sociala care discuta problemele lor intr-un efort de a descoperii probleme mai adanci si a gasi solutii constructive.

Psihoterapia se poate adresa unor forme specifice de boli mentale diagnosticabile, sau problemelor cotidiene de relationare sau in satisfacerea scopurilor personale. Tratamentul problemelor cotidiene este de cele mai multe ori denumit consiliere (distinctie adoptata pentru prima data de Carl Rogers) dar acest termen este uneori folosit cu un sens intersanjabil cu psihoterapie.

Interventiile psihoterapeutice sunt deseori concepute pentru a trata pacientul in modelul medical, cu toate ca nu toate abordarile psihoterapeutice urmaresc modelul boala/tratament. Unii practicieni, cum sunt cei ai scolii umaniste, se autopercep intr-un rol educational sau de ajutor. Datorita faptului ca subiecte incomode sunt deseori dezbatute in timpul psihoterapiei, se asteapta de la terapeuti, si de obicei acestia sunt obligati de lege, sa respecte confidentialitatea clientului sau pacientului.

Psihoterapia este o forma de tratament si ameliorare a problemelor de natura psihologica, utilizand metode de modificare a comportamentelor, reactiilor, emotiilor si gandurilor distructive, dezadaptative si care ne impiedica sa ne atingem scopurile. Psihoterapeutul si clientul formeaza o echipa care lucreaza impreuna la identificarea si rezolvarea problemelor si dificultatilor clientului.

Psihoterapeutul poate fi vazut asemenea unui profesor care isi invata elevi sa mearga cu bicicleta. La inceput va fugi alaturi de bicicleta tinand de sezut pentru ca elevul sa nu-si piarda echilibrul si sa cada. Atunci cand va observa ca elevul reuseste sa-si mentina echilibrul ii va da drumul la sezut, fiind in continuare in spatele acestuia pregatit sa-l prinda daca se va dezechilibra, pana cand elevul va reusi sa mearga singur cu bicicleta, moment in care profesorul se va retrage. Psihoterapia este o forma de tratament si ameliorare a problemelor de natura psihologica, utilizand metode de modificare a comportamentelor, reactiilor, emotiilor si gandurilor distructive, dezadaptative si care ne impiedica sa ne atingem scopurile. Psihoterapeutul si clientul formeaza o echipa care lucreaza impreuna la identificarea si rezolvarea problemelor si dificultatilor clientului. Psihoterapeutul poate fi vazut asemenea unui profesor care isi invata elevi sa mearga cu bicicleta. La inceput va fugi alaturi de bicicleta tinand de sezut pentru ca elevul sa nu-si piarda echilibrul si sa cada. Atunci cand va observa ca elevul reuseste sa-si mentina echilibrul ii va da drumul la sezut, fiind in continuare in spatele acestuia pregatit sa-l prinda daca se va dezechilibra, pana cand elevul va reusi sa mearga singur cu bicicleta, moment in care profesorul se va retrage.